Spre capatul lumii - a place called home

Totdeauna m-am intrebat oare care o fii fost planul Lui cand mi-o fost dat si mie sa ma nasc in Sighet. Acolo unde se agata harta’n’cui sau acolo unde cu greu ajungi. Cu groaza imi aduc aminte de drumurile cu trenu (Sighet-Timisoara 13 ore sau Sighet-Bucuresti – tot 13 hrs) in care pierdeai o zi intreaga si nu erai bun de nimik alte doua. In 9 ore poti fii in New York sau in Beijing din Budapesta insa tot asa si pana in Sighet. Asa ca, cele 5 ore din Cluj spre Sighet sunt cam minimum in care poti ajunge dintr-un oras major in capitala neoficiala a Maramuresului (Baia Mare sa zica ce-o vrea ea). O performanta indeed (vreo 250km only) dar asta e. Surpriza placuta e un autocar nou (ultimul tip – nice audio system si video system – poate data viitoare imi aduc singur un DVD cu ceva film interesant) si fara aglomeratie excesiva. Singura problema e timpul…cred ca m-am dezobisnuit de cursele astea lungi…13 ore cred ca as tampi pe tren. Ceva muzica (Nujabes) si niste lucrari econometrice ajuta intotdeauna. 